Dicţionar pentru părinţi şi bunici, de Angela Iconaru

(Foto credit: Ion Cosma)

Angela Iconaru

Dicționar pentru părinți și bunici

Acest material se adresează persoanelor peste 40 de ani. Vă promitem că după lecturare nu vor apărea manifestări neplăcute.

Nu-i aşa că în ultima vreme vi se întâmplă tot mai des să nu înţelegeţi în ce limbă se vorbeşte la televizor (deşi sunteţi pe un canal românesc, la o emisiune în limba română), sau în ce limbă este articolul din ziarul pe care îl cumpăraţi de ani de zile, sau în ce limbă vorbeşte copilul dumneavoastră? Aţi observat, nu?

Nu vă îngrijoraţi, nu suferiţi de vreo boală, nu aţi început să uitaţi cuvinte. Pur şi simplu nu sunteţi updataţi (azică aduşi la zi) cu vocabularul. Că limba română nu mai e cum o ştiaţi dumneavoastră prin liceu, acum mai bine de douăzeci de ani. Să vedem…

Domnul tată, s-a închis fabrica la care lucraţi de atâţia ani de zile, iar acum căutaţi cu disperare un loc de muncă şi nu găsiţi? Nici nu veţi găsi. Pentru că nimeni nu mai caută un loc de muncă, toată lumea caută un job. Şi pentru un job nu trebuie să depui cerere, ca pe vremuri, nu, acuma trebuie să aplici. Cum ce să aplici? Nu aplici nimic. Aşa se spune acuma pentru a depune o cerere. Şi încă ceva: job-urile astea sunt full time (adică cu normă întreagă) sau part time (adică cu jumătate de normă). Secretara şefului nu se mai numeşte secretară, este asistentă (staţi liniştiţi, nu vă face injecţii!). Doamnei care face curăţenie prin birouri să nu îi spuneţi că e femeie de serviciu! Erezie! Doamna lucrează la mentenanţă. La noul job, când e ziua vreunui coleg sau a şefului, nu se mai fac chefuri sau băute. Se face party. Şi dacă după party plecaţi acasă la volan, puţin cam ameţit, şi vă opreşte poliţistul, acesta vă va face un pivi. Nu vă speriaţi, nu vă înjură, este vorba de un proces-verbal, tot ăla de pe timpuri.

Doamna mamă, cu dumneavoastră e mai greu. În primul rând, uitaţi de doamna Nuţi, coafeza, care vine să vă pună pe bigudiuri înainte de Paşte, de Crăciun sau când aveţi o nuntă în familie. O puteţi chema tot pe doamna Nuţi, dar de acum să ştiţi că o cheamă Nutzy, şi nu mai e coafeză, e hair stylist. Haina dumneavoastră imitaţie de astrahan adusă de soţul de la ruşi prin anii 80 mai poate fi purtată, cu condiţia să-i spuneţi fake şi să o încadraţi la vintage. Şi nu se mai spune să fii la modă, se spune să fii în trend. Aveţi grijă cum vă îmbrăcaţi. Aveţi trei posibilităţi: casual (ca pentru piaţă), office (la ţol festiv) sau glamour (cu paiete şi sclipici în miezul zilei).

Domnilor bunici, aveţi grijă cum îl învăţaţi pe ăla micu’ să vă strige. Nu se mai spune mamaie şi tataie. Se spune buni şi bunul. Iar copilul nu mai merge la cămin sau la grădiniţă, merge la grădy. Nu mai există dădacă, există bonă sau baby sitter. În altă ordine de idei, dar tot pentru dumneavoastră, să ştiţi că e o jignire să spui popă. Acuma sunt preoţi/părinţi.

Probleme cu adolescenţii? Era şi cazul, pentru că nu ştiţi cum să-i abordaţi. În primul rând, tinerii sunt înnebuniţi după ţoale (adică îmbrăcăminte). Le daţi frumos cardul şi îi trimiteţi la shopping. Doamne-fereşte să mergeţi cu ei. Respectaţi independenţa tinerilor. La 14 ani ştiu şi ei să folosească un card. Îmbogăţiţi-vă vocabularul dacă vreţi să comunicaţi cu ei. Iată câteva exemple: cool (numai dumneavoastră şi cu vecinii din clubul pensionarilor mai spuneţi mişto), dus cu hardu’ (nebun), mocăciune (gratis) etc. Iar dacă copilul nu vine la masa când îl chemaţi, este pentru că nu ştiţi cum. Ce dacă bucătăria e la 3 metri de camera lui? Daţi-i un mesaj pe WhatsApp. Musai trebuie să scrieţi cu k în loc de c, tz în loc de ţ, sh în loc de ş. Exemplificare: vino la masa k s raceshte tokanitza!